miercuri, 27 februarie 2013

Înconjurată de zăpadă, Mănăstirea Cheia

În articolul precedent vorbeam despre ce se poate vizita în „stațiunea de interes local” Cheia, iar mănăstirea Cheia merită o vizită dacă ați trecut pragul acestei localități. Nu voi pretinde că știu cu exactitate când anume a fost construită și de către cine, deși am citit puțin despre istoria acestei mănăstiri. Evident dacă sunteți curioși să aflați mai multe, internetul vă stă la dispoziție cu o sumedenie de informații de acest gen, eu doar vă voi povesti impresiile mele și voi împărtăși câteva poze cu voi cu mănăstirea înconjurată de zăpadă albă, pufoasă, strălucitoare în lumină difuză a lăsării serii.

Odată ajunși în Cheia, sunt indicatoare care vă arată direcția spre mănăstire, însă mai ușor e să întrebați ... cel puțin eu așa am făcut. Eu am ajuns la mănăstire pe înserat, adică pe la ora cinci, fiind februarie.

Intrarea spre mănăstirea Cheia
Intrarea se face pe sub o poartă de piatră, urmată de o cărare acoperită de brazi, care au estompat până și lumina slabă a amurgului, dându-mi sentimentul că pătrund într-o lume misterioasă.

Cărarea spre mănăstirea Cheia
După ce am trecut de cărarea străjuită de brazi falnici, am ajuns în fața mănăstirii - mănăstirea albă pe fundalul imaculat al zăpezii oferă o priveliște tare frumoasă călătorului, iar intrarea în mănăstire cred că poate oferi oricui o senzație profundă de liniște și pace.

Intrarea în mănăstirea Cheia
Biserica din incinta mănăstirii Cheia


Am pătruns sfioasă și în biserica, dar pentru aceasta trebuie să mă credeți pe cuvânt, deoarece nu am făcut poze în interior care să o dovedească. Chiar dacă îmi face plăcere să fac fotografii, respect locurile unde acest lucru este interzis, mai ales o biserică.

În loc de încheiere, pot spune că am părăsit biserica și mănăstirea cu un zâmber liniștit pe buze și am pornit din nou pe cărarea acoperită de brazi imenși ...

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...