vineri, 6 iulie 2012

Back from Zakynthos :)

Bine, am revenit de mai bine de o săptămână, dar abia acum am găsit ceva timp pentru a scrie despre această vacanță minunată, acolo unde apa este albastră, limpede, nisipul fin și soarele stralucitor :)

Despre transport:
Am ales varianta de charter cu avionul, deoarece mi s-ar fi părut prea chinuitor sa fac aproximativ 20 ore dus cu autocarul și tot atâta întors. Dacă tot e vacanță, atunci să fie până la capăt! Am zburat cu Air Bucharest, care au o cursă charter în fiecare zi de marți spre Zakynthos din mai până octombrie. Zborul a durat în jur de o oră jumătate, am decolat și am aterizat conform orarului fără nicio întârziere. Pe avion se servește și o gustare decentă, deoarece eu mă întrebam dacă cursele charter sunt similare cu cele low-cost unde dacă vrei să mănânci ceva pe durata zborului trebuie să îți cumperi. Și mi-a plăcut că înainte de aterizare ne-au dat câte o bomboană la fiecare, ceea ce mi s-a părut drăguț. Apoi de la avion ni s-a făcut transferul până la hotel.

Despre hotel:
În Zakynthos am stat în stațiunea Kalamaki, la hotelul Pelouzo. Ce mi-a plăcut a fost camera spațioasă și curată, dotată de asemenea cu un balcon spațios unde se aflau o masă cu două scaune așadar se putea petrece timpul seara când era răcoare. În rest aerul condiționat costa adițional 7 euro/zi, mini-frigiderul alți 5 euro/zi și daca doreai să închiriezi un seif 2 euro/zi. Nu am achiziționat niciunul din aceste servicii suplimentare ... seara nu era atât de cald încât să fie nevoie de aer condiționat, însă erau țânțari, care pe mine m-au cam terorizat în vacanță. Îm rest nu tu televizor sau internet - nici în cameră, nici la recepție. Și cum e caniculă între 12 și 5 seara, așa că nu e de stat la plajă sau ieșit la plimbare, ar fi fost binevenit din când în când. Dar așa am reușit și eu să îmi termin de citit manualul aparatului foto și chiar să încep o nouă carte!

Un alt minus pentru hotel ar fi micul dejun ... deoarece eram singurii care serveau micul dejun, mâncarea nu era tocmai proaspătă - adică aceași mâncare era pusă de la o zi la alta, inclusiv am văzut aceași roșie tăiată vreo 3 zile la rând, așa că m-am limitat la unt cu gem sau cu sare și un pahar de suc de portocale și apoi fuguța la plajă să prind soarele „bun”!

Ah ... și hotelul este situat foarte aproape de aeroport, așa că fiecare aterizare se simte ca un mic „cutremur”, însă partea bună este că nu aterizează avioane noaptea, așadar nu pot spune că m-a deranjat foarte tare acest lucru!

Vedere de la balconul hotelului Pelouzo
Despre stațiunea Kalamaki:
Stațiunea Kalamaki este una liniștită, iar plaja sa foarte liberă. Având în vedere că în încercarea mea de a prinde soarele benefic (de până în ora 11) ajungeam la plajă pe la 8, 8 jumătate, mă trezeam având o plajă pustie numai pentru mine :)

Peisajele foarte frumoase, apa albastră, limpede în care se puteau vedea peștii, care păreau flămânzi dimineața, așa că m-au ciupit de câteva ori; nisipul fin, dar fierbinte când veneam pentru a doua repriză de plajă de după ora 5. Foooarte frumos! De asemenea mi-a plăcut să vad avioanele care veneau la aterizare, aceleași care făceau să se cutremere camera de hotel :)

Tot aici este și locul unde își depun ouăle țestoasele Careta-Careta, care din păcate sunt pe cale de dispariție.

Plaja Kalamaki
Din nou plaja Kalamaki

Apa cristalină a mării Ionice

Excursii opționale:
Ca excursii opționale am ales o croazieră în jurul insulei, cu oprire la celebra epava de la Navagio, plus un tur cu autocarul al insulei. Dar despre acestea voi scrie separat, și voi pune și mai multe poze.

Terase, localuri, mâncare:
La drumul principal al stațiunii Kalamaki se găsesc o sumedenie de terase și restaurante, unde seara ești întâmpinat să le încerci pe fiecare. Și m-a surprins că de multe ori așa zișii „hostess” erau englezi nativi, lucru evident după accent. După primele invitații, deja devenise agasant ca la fiecare local să insiste să iei cina la ei. Terasele foarte frumoase, pline de verdeață, dar și de țânțari, care nici aici nu mi-au dat pace. Pentru o pizza, o salată grecească și o bere Mythos prețul final a fost de 15,40 euro, ca să vă faceți o idee despre prețuri. Și trebuie încercată berea Mythos în Grecia ... mie îmi place foarte mult :)

Prețurile măricele comparativ cu cele din țară - evident! dar există numeroase supermarketuri de la care se poate cumpăra mâncare și apăăăă la prețuri decente. Și există și meniuri de prânz cu 5 euro :)

Dumul principal din stațiunea Kalamaki
Meniu cu 5 euro
Suveniruri:
Mai demult eram o mare amatoare de suveniruri, acum m-am mai domolit. În Zakynthos suvenirurile se pot cumpăra atât de la magazine „specializate”, cât și de la supermarketuri unde prețurile sunt mai mici. De asemenea, mai este și duty free-ul din cadrul aeroportului în caz că le-ați ratat pe primele două. Eu am cumpărat două sticle de vin roșu, una de la comercianții la care am oprit în turul insulei pe care am făcut-o cu autocarul (și pe care l-am și degustat) și încă una din duty free. Am mai cumpărat pentru familie și niste rahat cu aromă de ouzo și citrice și nuga (da, au o nuga foarte bună!). Și evident că nu am rezistat nici cosmeticalelor pe bază de ulei de măsline, așasadar mi-am cumpărat un unt de corp și săpunuri tot cu acest ulei - atât pentru pentru uz propriu cât și pentru dăruit celor „drage”!

Vin și miere în Zakynthos
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...